E vina mea că mă iubești atît
În zori îmi prind toți fluturii la gît
Și-i las să îmi graveze-n sînii mici
Amprentele de cînd erai aici
La prînz pictez cu sos de mandarine
Pe șold ținuturi limpezi pentru tine
Și o trăsură să le poți vedea
În tihnă și tăcere cît vei vrea
Iar seara șuier îngeri din altare
Să mi se așeze fraged la picioare
Sufletului de ceață și de lapte
Să-i țină de urît încă o noapte
Nu-i vina ta că mă iubești atît…