Zile cocoșate, zile de tăcere,
Dizolvate-n ceață și în ceai cu miere
Zile insipide, mușc din ele-ncet
Altfel se sfărâmă-n cioburi pe parchet
Și răsar din ele stranii amintiri
Coapsele-mi brodate îmblânzind priviri
Sânii mei de aur tot dresând destine
Și, mai ales gândul, gândul către tine,
Mov și iluzoriu ca un tainic drum,
Mărginit de îngeri, învelit în fum,
Zile seci în care nu am cui te cere
Zile cocoșate, zile de tăcere…